Roverul Curiosity al NASA a surprins imagini uluitoare cu peisajul schimbător de pe Marte

Formațiunile stâncoase uimitoare documentate de roverul Curiosity oferă dovezi ale unui climat uscat în trecutul antic al planetei Marte.

În ultimul an, roverul Curiosity Mars al NASA a călătorit printr-o zonă de tranziție de la o regiune bogată în argilă la una plină cu un mineral sărat numit sulfat. În timp ce echipa științifică a vizat regiunea bogată în argilă și cea încărcată cu sulfat pentru dovezile pe care fiecare le poate oferi despre trecutul apos al lui Marte, zona de tranziție se dovedește a fi fascinantă din punct de vedere științific, indică Jet Propulsion Laboratory.

• Un quasar situat la 12 miliarde de ani-lumină depărtare are de 140 de trilioane de ori…
• Singurătatea este benefică pentru sănătate, însă cu o condiție, arată un studiu

De fapt, această tranziție poate oferi înregistrarea unei schimbări majore a climei lui Marte, cu miliarde de ani în urmă, pe care oamenii de știință abia încep să o înțeleagă. Mineralele argiloase s-au format când lacurile și pâraiele au trecut cândva peste craterul Gale, depunând sedimente la ceea ce este acum baza Muntelui Sharp, muntele de 5 kilometri înălțime, pe care Curiosity îl urcă din 2014.

Un peisaj marțian în schimbare

Pe muntele din zona de tranziție, observațiile lui Curiosity arată că pâraiele s-au uscat în firicele și s-au format dune de nisip deasupra sedimentelor lacului. „Nu mai vedem depozitele din lac pe care le-am văzut ani de zile mai jos pe Muntele Sharp”, a spus Ashwin Vasavada, om de știință al proiectului Curiosity la Laboratorul de Propulsie cu Reacție al NASA din California de Sud.

„În schimb, vedem o mulțime de dovezi ale unor clime mai uscate, cum ar fi dune uscate care au avut ocazional pâraie care curg în jurul lor. Aceasta este o schimbare majoră față de lacurile care au persistat cu milioane de ani înainte.”

Pe măsură ce roverul urcă mai sus prin zona de tranziție, detectează mai puțină argilă și mai mult sulfat. Curiosity va fora în curând ultima probă de rocă pe care o va lua în această zonă, oferind o privire mai detaliată asupra compoziției minerale în schimbare a acestor roci.

Trăsături geologice unice

Caracteristicile geologice unice ies, de asemenea, în evidență în această zonă. Dealurile din zonă au început probabil într-un mediu uscat de dune de nisip mari, măturate de vânt, întărindu-se în stâncă în timp.

În rămășițele acestor dune se intersectează și alte sedimente transportate de apă, depuse poate în iazuri sau mici pâraie care se țeseau cândva printre dune. Aceste sedimente apar acum ca stive rezistente la eroziune, cum este cel poreclit „Prow”.

Pentru a da un sens și mai important poveștii, dar și mai complicat, trebuie să facem trimitere la cunoașterea faptului că au existat mai multe perioade în care apele subterane au scăzut și curgeau de-a lungul timpului, lăsând un amestec de piese de puzzle pentru ca oamenii de știință de la Curiosity să le adune într-o cronologie precisă.

După zece ani, tot înainte

Curiosity își va sărbători cel de-al 10-lea an pe Marte, pe 5 august. În timp ce roverul își arată vârsta după un deceniu complet de explorare, nimic nu l-a împiedicat să-și continue ascensiunea. Pe 7 iunie, Curiosity a intrat în modul de siguranță, după ce a detectat o citire a temperaturii pe un panou de control al instrumentelor din corpul roverului, care era mai caldă decât se aștepta. Modul sigur apare atunci când o navă spațială detectează o problemă și oprește automat toate funcțiile, cu excepția celor mai esențiale, astfel încât inginerii să poată evalua situația.

Deși Curiosity a părăsit modul sigur și a revenit la operațiunile normale două zile mai târziu, inginerii JPL încă analizează cauza exactă a problemei. Ei bănuiesc că modul acesta a fost declanșat după ce un senzor de temperatură a furnizat o măsurătoare inexactă și nu există niciun semn că va afecta în mod semnificativ operațiunile roverului, deoarece senzorii de temperatură de rezervă pot asigura funcționarea componentelor electronice din corpul roverului și să regleze temperaturile.

Roțile de aluminiu ale roverului prezintă, de asemenea, semne de uzură. Pe 4 iunie, echipa de ingineri i-a comandat lui Curiosity să facă noi fotografii ale roților sale – ceva ce făcea la fiecare 1.000 de metri, pentru a le verifica starea generală de funcționare.

Roverul Curiosity își arată vârsta

Echipa a descoperit că roata din mijloc stânga avea deja patru colțuri rupte, așa că acum cinci dintre cele 19 colțuri sunt rupte. Colțurile deteriorate anterior au atras atenția online recent, deoarece o parte din „pielea” metalică dintre ele pare să fi căzut din roată în ultimele luni, lăsând un gol.

Echipa a decis să-și mărească intervalul de observare al roților la fiecare 500 de metri – o revenire la cadența inițială. Un algoritm de control al tracțiunii a încetinit uzura roților suficient pentru a justifica creșterea distanței dintre imagini.

„Am demonstrat prin teste la sol că putem conduce în siguranță cu jantele, dacă este necesar”, a declarat Megan Lin, manager de proiect al Curiosity la JPL. „Dacă am ajunge vreodată la punctul în care o singură roată ar fi rupt majoritatea coloanelor, am putea face o pauză controlată pentru a arunca bucățile rămase. Datorită tendințelor recente, pare puțin probabil să fie nevoie să luăm astfel de măsuri. Roțile țin bine, oferind tracțiunea de care avem nevoie pentru a ne continua urcarea.”

Vă mai recomandăm și:

Roverul Curiosity a descoperit „țepi” bizari pe planeta Marte. Cum arată și ce sunt de fapt?

Roverul Curiosity de pe Marte a părăsit rocile cu „spate de aligator”. Unde se îndreaptă acum?

Roverul Curiosity al NASA a surprins în detaliu terenul ciudat de pe planeta Marte

Roverul Curiosity a găsit „flori” pe Marte. Cum arată acestea și ce sunt de fapt?